In toamna lui 2008, prietena mea a venit la noi cu o mica problema: trebuia sa plece din localitate si nu putea sa-l ia si pe dihorul ei JIMY TURBO (fratele fetitei noastre CICI), asa ca a apelat la noi sa ramana cateva nopti. In casa era nebunie mare deoarece noi puneam parchet, mobila era prin tota casa saci, cutii, carti … stiti cum este, dar am acceptat si am asigurat-o ca totul va fi ok. In casa CICI, JIMY, BORA si ANTONIA (fetita noastra) erau liberi. Cici si cu Jimy erau peste tot impreuna. Aveau ce studia, mai ales sacii in care am pus hainele si cutiile, iar cand se plictiseau, se duceau amandoi peste Bora, numai asa ca sa o deranjeze.
Cand sotul meu a inceput sa faca gauri pentru plinta, Jimy a devenit foarte interesat de sunetul produs de masina de gaurit, asa ca de cate ori vroiam sa-l chemam, porneam masinaria si el venea repede zbarlit tot, gata sa se lupte cu “mostrul”. S-a facut seara si ne pregateam de culcare, asa ca am inceput sa adunam gasca vesela. Antonia in camera ei, Bora la canapeaua ei, iar cei doi frati Cici si Jimy in cusca. Totul a decurs normal pana in momentul cand am constatat ca Jimy nu se grabea sa apara, asa ca ne-am pus pe treaba; eu cu fata il cautam, iar sotul pornea masina de gaurit si nimic Jimy nicaieri. Am inceput sa cautam fiecare colt din casa si de pe balcon (noi stam la et.11). Sotul a iesit cu catelusa sa vada daca nu cumva s-a urcat pe marginea balconului si a cazut, macar sa-l ingropam. Am blocat liftul in ideea ca a iesit cumva din casa si a cazut. Am cautat peste tot pana la 4 dimineata, cand am abandonat doarece epuizasem toate variantele. Jimy nu era de gasit nici mort, nici viu.
Dimineata, tatal meu a avut o idee: sa punem un afis la intrare in scara blocului “Pierdut dihor. Ofer recompensa. Sunati la ap.41” si a inceput distractia. Toate vecinele au inceput sa se crizeze “ca poate bestia este la ele in casa si le ataca si le musca de gat, ca asa fac dihorii cu gainile”. Saracul tata a trebuit sa suporte tot circul, pentru ca de cate ori suna cineva el spera ca a fost gasit Jimy, dar nu era decat alta vecina care auzea ea ceva in casa si tata trebuia sa vina si sa vada daca nu este bestia. Eu am avut misiunea cea mai grea; a trebuit sa o sun pe prietena mea si sa-i spun ca Jimy nu mai este. S-a evaporat. Am plecat mai repede de la serviciu ca sa-l mai caut Jimy si am cautat pana s-a facut ora 16, cand a sunat interfonul si o voce barbateasca m-a rugat sa cobor pana la et.10. Era vecinul care de abia cumparase apartamentul de sub noi si-l renova. Am coborat intr-un suflet si am astepta sa urce si vecinul cu liftul. Parca totul a durat o vesnicie…Cand a ajuns, a deschis apartamentul si m-a rugat sa merg in balcon; acolo erau baietii (zugravii) adunati in jurul unui fotoliu vechi pe care statea un coleg si-l tinea la piept pe fugarul Jimy, invelit ca un bebelus intr-un prosop ca sa se mai incalzeasca, pentru ca ei l-au gasit pe fotoliu tremurand de frig. Baietii mi-au povestit ca in seara cu pricina au terminat lucru pe ora 22, probabil cand noi am inceput sa strangem si am iesit sa aruncam gunoiul, nazdravanul a iesit, a coborat un etaj,a vazut usa deschisa si a intrat in apartament. Nimeni nu l-a vazut. L-am luat in brate, am platit recompensa (baietii au vrut niste bere) si l-am dus in casa sa manance si sa bea apa, dupa care am sunat-o pe prietena mea sa-i dau si ei vestea cea buna.
Au urmat alte doua saptamani cu afis pe usa la intrarea in scara blocului “Am gasit dihorul. Va rugam nu ne mai deranjati. Va multumim pentru intelegere. Ap.41“!
httpv://www.youtube.com/watch?v=4wdOM30MWss&feature=related
Intocmit de Denis